Sari la conținut

S5Recuperare

Hernia inghinală: cinci greșeli care amână consultul la chirurg

O umflătură în zona inghinală, care apare la efort și se retrage la odihnă, este motivul pentru care mulți adulți activi amână luni întregi…

Echipa SănătateLive5 min de citit

Hernia inghinală: cinci greșeli care amână consultul la chirurg

O umflătură în zona inghinală, care apare la efort și se retrage la odihnă, este motivul pentru care mulți adulți activi amână luni întregi drumul la medic. Amânarea se sprijină, de obicei, pe cinci convingeri greșite. Hernia inghinală nu trece de la sine, iar evaluarea făcută de un chirurg lămurește ce este de făcut și când.

Fiecare dintre greșelile de mai jos este pusă față în față cu explicațiile din articolul pentru pacienți publicat pe site-ul Dr. Florin Graur, profesor universitar și medic primar chirurgie generală la Cluj-Napoca. Textul are rol de informare. Dacă o umflătură este sau nu o hernie poate spune doar medicul, în urma consultului.

Greșeala întâi: „trece de la sine”

Speranța că umflătura se va retrage cu odihnă, cu o centură sau cu un unguent este larg răspândită, mai ales printre bărbații care muncesc fizic și nu își permit o pauză. Site-ul este limpede în această privință: hernia inghinală nu se vindecă spontan și nu răspunde la medicamente. Este un defect mecanic, un orificiu în peretele abdominal, iar acesta tinde să se mărească în timp.

Printre factorii favorizanți amintiți se numără efortul fizic intens și ridicatul de greutăți, tusea cronică, constipația, excesul ponderal și o slăbiciune moștenită a țesuturilor. Un lucrător de depozit care ridică zilnic baxuri are, așadar, exact tipul de solicitare care întreține problema. Așteptarea nu îi aduce nimic, în afară de timp pierdut.

Greșeala a doua: „nu doare, deci nu e nimic”

Lipsa durerii liniștește pe nedrept. Unele hernii nu dor deloc, însă absența durerii nu înseamnă absența riscurilor. Semnele tipice descrise pe site sunt mai discrete: o umflătură care se accentuează la efort, la tuse sau în picioare și o senzație de greutate spre seară, după o zi de stat în picioare ori de cărat.

Aici intervine și o nuanță cinstită. La bărbații fără simptome sau cu simptome minime, ghidurile internaționale acceptă și urmărirea atentă, fără operație imediată; site-ul adaugă că mulți dintre ei ajung, cu timpul, la operație. Urmărirea atentă nu este însă totuna cu ignorarea: ea se hotărăște împreună cu chirurgul, la consult, după ce hernia a fost examinată. Cine nu a fost văzut de un medic nu se află „sub urmărire”, ci doar neevaluat.

Greșeala a treia: semnele de urgență, luate drept o zi proastă

Există o situație în care amânarea devine periculoasă. Dacă umflătura devine brusc dureroasă, tare și nu se mai reduce, adică nu mai intră la loc, mai ales când apar greață, vărsături sau oprirea tranzitului, poate fi vorba despre încarcerare ori strangulare. Site-ul arată că aceste semne cer prezentare imediată la spital.

Explicația este ușor de înțeles: conținutul herniei rămâne prins în orificiu, iar țesutul blocat poate avea de suferit. Nu este momentul pentru un calmant și o noapte de așteptare, nici pentru o programare obișnuită. Se sună la 112 sau se merge direct la unitatea de primiri urgențe.

Greșeala a patra: „operația înseamnă tăietură mare”

Teama de o incizie lungă și de săptămâni de stat la pat ține mulți pacienți departe de cabinet. Imaginea vine din poveștile generației trecute. Potrivit site-ului, repararea modernă folosește o plasă care întărește peretele abdominal și se face, ori de câte ori este posibil, laparoscopic sau robotic, prin incizii mici. Pe această cale se pot repara în aceeași intervenție și herniile bilaterale, adică cele prezente pe ambele părți.

„Ori de câte ori este posibil” nu înseamnă „întotdeauna”. Abordul se stabilește după evaluarea chirurgicală, în funcție de particularitățile cazului, iar Dr. Florin Graur practică, potrivit site-ului, atât chirurgia clasică, cât și pe cea laparoscopică și robotică. Niciuna dintre variante nu este lipsită de riscuri, iar acestea se discută la consult, alături de beneficiile fiecăreia. Pacientul care întreabă deschis de ce i se propune o anumită tehnică primește un răspuns legat de cazul său, nu o regulă generală.

Greșeala a cincea: efortul reluat prea devreme după operație

Ultima greșeală îi privește pe cei deja operați, care se simt bine după câteva zile și se întorc la treabă ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Activitățile ușoare se reiau, de regulă, treptat, în primele zile după intervenție. Ridicarea greutăților și efortul intens se evită însă pe perioada indicată de chirurg, cât timp plasa se integrează în țesuturi, și se reiau doar la recomandarea lui. Faptul că nu mai doare nu arată că reparația a ajuns la rezistența necesară.

Pentru cine trăiește din muncă fizică, aceasta este o discuție de purtat înainte de operație, nu după. Pacientul are interes să afle din timp cât ar putea dura, orientativ, perioada cu restricții și să vorbească la serviciu despre sarcini mai ușoare pentru acel interval. Durata exactă diferă de la un caz la altul și o stabilește medicul.

Ce are de făcut cel care a observat o umflătură

Pașii sunt puțini și nu cer cine știe ce curaj:

  1. o programare la un consult chirurgical, fără a aștepta apariția durerii;
  2. notarea momentelor în care umflătura apare sau se accentuează: la efort, la tuse, seara;
  3. o listă cu bolile cunoscute, operațiile anterioare și medicamentele luate zilnic;
  4. întrebări scrise despre opțiuni, despre tehnica propusă și despre întoarcerea la muncă.

La consult, chirurgul examinează zona și explică variantele, de la urmărirea atentă până la intervenție. Detaliile despre simptome și despre repararea prin incizii mici sunt prezentate în articolul despre hernia inghinală și tratamentul minim-invaziv, al cărui autor este Dr. Florin Graur. Programarea se face prin formular online sau telefonic, iar consultațiile au loc în Cluj-Napoca.

Cele cinci greșeli au un numitor comun: înlocuiesc o evaluare cu o presupunere. Un consult făcut la timp nu obligă pe nimeni la operație. Îi dă însă pacientului o imagine corectă asupra situației și îi lasă timp să își organizeze munca, familia și, dacă este cazul, intervenția, în loc să ajungă la spital în grabă, într-o noapte de urgență.

Informații generale; dacă ai o afecțiune sau dureri, cere mai întâi avizul medicului sau al kinetoterapeutului.